Podium Cozia Mountain Run
Podium traseu Stanisoara categoria de varsta 18-29 ani

Cozia Mountain Run mi-a adus primul podium intr-un concurs de alergare montana

Pe 6 iulie am luat startul la proba de semimaraton din cadrul Cozia Mountain Run. Am trecut linia de sosire dupa 2h:08m:07s, pe locul 6 la general si 3 la categoria de varsta 18-29 de ani.

Cozia Mountain Run a reprezentat un obiectiv principal pentru acest an. La inceputul anului publicam lista de obiective si tinteam un timp sub doua ore pentru traseul Stanisoara. Am fost departe de acest obiectiv avand in vedere ca am parcurs traseul in 2h:08m:07s. Inca din primii kilometri mi-am dat seama ca nu pot sa cobor sub doua ore si am continuat sa alerg cat pot de bine pana la final.

Zona de start era in camping-ul Manastirii Turnu, unde am ajuns dupa o calatorie cu trenul pana in Halta Turnu in dimineata concursului. Inca era devreme cand am ajuns astfel ca erau decat doua persoane in fata la ridicarea kit-ului. Dupa ce am luat kit-ul, m-am intalnit cu Sorin Sirbu. Mi-am prins numarul de concurs pe tricou si am lasat rucsacul la Sorin in masina. Eram echipat de start si nu imi ramanea decat sa incep incalzirea.

Am inceput incalzirea cu o serie de exercitii statice si dinamice, urmate de o alergare usoara pe asfalt catre Manastirea Turnu. M-am simtit bine la alergarea de incalzire si fata de zilele anterioare nu mai simteam oboseala acumulata la Carpathia Trails.

La start m-am asezat mai in fata decat anul trecut, undeva in linia a doua sau a treia. Asa am vrut sa evit sa mai fac „slalom” printre alergatori pe primii 2-3km. Pe portiunea de asfalt, pana la Manastirea Turnu, am incercat sa mentin un ritm cat mai sustinut fara sa depun prea mult efort. A fost destul de bine, chiar daca m-au depasit cativa concurenti pe plat. A urmat urcarea spre Curmatura „La Troita”. Pe urcare am inceput sa recuperez locuri chiar daca am preferat sa merg pe primele pante fata de anul trecut cand am inceput urcarea alergand. Pana la urma nu am facut prea multe depasiri, nici in fata nu se vedeau decat urmatorii 2-3 concurenti si habar nu aveam pe ce loc sunt.

Am ajuns la „La Troita” si am inceput coborarea spre Pausa. Simteam cum ritmul pe coborare este mai bun decat in urma cu un an si pe traseu am dat de Tudor Butiu. Mi-a zis ca sunt pe locul 20 „la general”. A fost o informatie care m-a facut sa ma gandesc ca sunt aproape de locul 10 de la cursa „Stanisoara”. Am trecut de punctul de hidratare de la Pausa si am inceput forestierul spre Manastirea Stanisoara. Pe toti cei 6km de drum forestier simteam ca ritmul nu e bun si ca nu pot sa accelerez. Dupa cursa aveam sa vad ca am mers mai bine decat anul trecut pe drumul forestier si chiar m-am ales cu un nou record personal pe segmentul de pe Strava. Chiar si in aceste conditii am mai depasit 3-4 alergatori pana la Stanisoara.

La Stanisoara se despart cele doua trasee si se pare ca voluntarii de aici ne-au „numarat” separat. Aud un „10” catre un concurent care incepe sa urce spre Cozia si mai aud un „5”, doar ca la punct eram doi concurenti de la traseul Stanisoara si nu stiam exact al cui era 5-ul. Nici nu a fost timp de clarificari pentru ca am pornit imediat spre Manastirea Turnu. Pe prima portiune de coborare am tot facut calcule. Daca eu eram „5” atunci concurentul care se afla chiar in fata mea la punctul de alimentare era pe locul 4 in clasament. In cazul asta puteam sa ne apropiem de locul 3? Poate „5” era concurentul care era la cativa metri in fata mea si atunci eu eram pe locul 6. Daca situatia din fata imi era neclara, in spate nu aveam nici cea mai mica idee ce se intampla. Pe drumul dintre Stanisoara si Turnu am mers fara sa ma uit inapoi (cred ca a fost un singur moment in toata cursa cand m-am uitat inapoi).

Am ajuns la punctul de alimentare de la Turnu unde am trecut fara sa ma opresc doar ca am pierdut putin timp pana am fost indrumat pe urcare spre „Turnul lui Teofil”. Daca anul trecut urcarea incepea de undeva din dreapta punctului de alimentare, de data asta urcarea incepea din stanga/spatele punctului de alimentare si nu era vizibila. Indrumat de voluntari am inceput urcarea la ritm de mers. Stiam ca urcarea este scurta si abrupta. Am mers cat am putut de bine si am fost mai rapid cu doua minute pe urcare decat anul trecut. Din varful acestei catarari mai sunt 1,5km – 2km de coborare pana la sosire. Eram pe locul 5 dar nu am reusit sa il pastrez pana la final. Am fost depasit in ultimul kilometru de un alergator pe o zona mai abrupta si nu am avut ce sa fac.

Locul 6 cu un timp de 2h:08m:07s a fost cam maximul ce puteam face in aceasta cursa. E un timp mai bun decat anul trecut si m-am descurcat mult mai bine pe portiunea de final a cursei. La Manastirea Stanisoara eram cu aproximativ 4 minute sub timpul de anul trecut. Punctul asta vine in jur de kilometrul 13 din cursa. De acolo si pana la final mai sunt 6-7km in care am fost mai rapid cu aproape 10 minute fata de anul trecut.

Chiar daca nu a am reusit sa scot un timp sub doua ore, sunt multumit cu locul pe podium la categoria de varsta. Este un podium nesperat dupa cum a inceput cursa. Vreau sa le multumesc voluntarilor care au organizat in mod excelent punctele de alimentare. La Pausa chiar am fost „certat” (cred ca de catre Dora Minodora) ca pierd timpul sa arunc ambalajul gelului in sacul de gunoi 🙂

Pentru anul viitor nu m-am decis daca voi incerca din nou sa scot un timp sub doua ore pe traseul Stanisoara sau voi participa pentru prima data la traseul Cozia.

Fotografia este realizata de Catalin Apostol si este preluata de pe pagina de Facebook a Cozia Mountain Run.

Despre Radu 65 de articole
Participant la numeroase evenimente de alergare si ciclism, in 2016 a pedalat 400km in 21h. Proba de semimaraton din cadrul Bucharest Marathon a insemnat un nou record personal (1h:32m:23s timp oficial) si locul 81 la general pentru Radu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*